Descriere
Anticorpii anti-SM sunt prezenți în unele cazuri de Lupus eritematos sistemic și unele cazuri de Boală mixtă a țesutului conunctiv. Acești anticorpi sunt direcționați împotriva particulelor ribonucleoproteice nucleare mici care au rol în procesul de formare al ARN-ului mesager.
Anticorpii anti-SM reprezintă un marker de specificitate pentru Lupusul eritematos sistemic. Terminologia de SM provine de la ”Smith”, numele pacientei la care s-a descris pentru prima dată acest tip de anticorpi.
Indicatii
Este indicată dozarea acestor anticorpi atunci când avem pacienți cu următoarele semne sau simptome:
- Rash malar (erupție sub forma de fluture la nivelul feței)
- Erupție discoidală
- Fotosensibilitate
- Ulcerații la nivelul mucoaselor
- Necroza avasculară
- Anemie
- Artrită sau artralgii(dureri la nivelul articulațiilor)
- Serozită (inflamație a unei seroase de exemplu pleura)
- Glomerulonefrită
Interpretari
Anticorpul anti-Smith are o sensibilitate scăzută, dar o specificitate ridicată pentru lupusul eritematos sistemic (SLE). Este prezentă ocazional în boala țesutului conjunctiv mixt (MCTD). Nivelurile de anticorpi anti-Smith sunt ridicate în 30% din cazurile de SLE și 8% din cazurile MCTD. Anticorpii anti-Smith sunt mai frecvenți la negri și asiatici cu SLE decât la albi cu SLE.
Nivelurile ridicate de anti-Smith persistă chiar și după ce nivelurile anti-ADN s-au reîntors la intervalul normal. Acest lucru este util atunci când se testează un pacient cu semne sau simptome scăzute de SLE (adică o fază de scădere).
Sensibilitățile și specificitățile variază în funcție de tehnica de laborator. Imunoblotarea și imunoprecipitarea sunt foarte sensibile. Imunodifuzia, hemaglutinarea pasivă și contra-imunoelectroforeza nu sunt la fel de sensibile.